calendar

Ianuarie:
o Deparatizarea intregului efectiv printr-un tratament in apa de baut sau individual prin administrarea pe cioc
o Pentru viermii nematoizi intenstinali: Ascardia, Capilaria si Haeterakis (Avicas sau Antiworm).
o Examenul coproparazitologic pe probe de dejectii prelevate randomizat din circa 8-10 puncte (centru, colturi, cuiburi, odihnitori), circa 100-200 g dejectii.
o Atunci cand ati folosit Avicas nu mai este nevoie de repetarea actiunii, se va repetat doar tratamentul dupa 14 zile de la prima deparazitare, atunci cand s-a folosit Antiworm si apoi din 8 in 8 saptamani, in functie de rezultatul examenului coproparazitologic.
o Repetarea examenului coproparazitologic si evaluarea eficientei, urmat de curatenia adapostului.
o Vitaminizarea cu complexe vitamino-minerale (A &S) de tipul: Aminovital, Energy-coon, Fortalyt, Omniform, Supervit, Vitamix sau Concentrat proteinic, vitaminic, mineral A1-40, A2-35.
o Depistari pentru ectoparaziti de corp, de pana, de adapost si tratamente cu Avicas sau Antiworm si deparazitarea adapostului cu Cyper-vet.

Februarie:
o Vaccinarea contra paramixovirozei folosind vaccin inactivat Columbovac sau vaccin viu Newvac LS&(, Newvac LaSota. Vaccinul pentru porumbei va fi administrat conform instructiunilor de insotire a producatorului. Vaccinul Newvac LS79 si Newvac LaSota pentru pasare adminstrand intr 4-6 doze pui de de gaina/ per porumbel
o Vaccinare contra Salmonelozei – Salmoral – conform instructiunilor
o Vitaminizare cu complexe vitamino-minerale (CPVM) 3-5 zile in furaj sau in apa de baut pentru sustinerea imunitatii.

Martie:
o Inceperea operatiunilor de reproductie si selectie
o Examinarea individuala
o Executarea reformelor
o Formarea familiilor
o Selectionarea elitei si a performerilor
o Verificarea cuiburilor, ouatului, clocitului si ecloziunile
o Bonitarea cuplurilor dupa performantele de reproductie
o Examenul sanitar veterinar al oualelor limpezi, cu pui morti in coaja, a puilor neviabili, cu defecte (hipotrepsici sau cu monstruozitati etc.), a meconiului si primele dejectii pentru evidentierea timpurie a infectiilor cu salmonella, e-coli, pseudomonas, trichomonas sp

Aprilie:
o Inregistrarea ecloziunilor dupa inelele de marcaj in scopul stabilirii exacte a datei de vaccinare contra paramixovirozei a noii generatii de pui (de preferat oculoconjunctival la doua saptamani dupa vaccinarea cu Newvac LS79), cu 4 zile inaite de intarcare.
o vaccinare impotriva difterovariolei a adultilor pentru a permite instalarea protectiei in luna mai cand apar tantarii care sunt vectorul transmitator al virusului. Vaccinarea contra difterovariolei in efectivele cu antecedente se vor vaccina puii la varsta de 4 zile.
o Executarea vaccinarilor de completare a puilor care au implinit varsa de 30 de zile.
o Curatenia, dezinfectiile si dezinsectiile de intretinere, in special in cuiburile cu pui (Galifos, Cyper-vet, A & S International 2000)

Mai-Iunie:
o Inceperea pregatirii si a executarii zborurilor de antrenament la puii la care au trecut 3 saptamani de la vaccinarea contra paramixovirozei si variolei
o Pregatirea pentru concursuri – vitaminizari cu complexe vitamino-minerale energizante.

Iulie-August:
o Actiuni de rutina privind punctajul performantelor si a criteriilor de selectie.
o Actiuni sustinute de dezinsectie contra mustelor si tantarilor prin aspersari in adapost, aplicatii individuale de adaos de dezinsectanti in scaldatorile cu nisip si cenusa.

Septembrie:
o Examene de depistare coproparazitologice pentru viermii nematoizi intestinali, cat si pentru ectoparaziti de adapost, de corp, de pene (Avicas, antiworm, Galifos).
o Examene de depistare prin tampoane faringiene si cloacale a trichomonozei (cazuri clinice sau purtatori) prin examen direct de laborator. Tratamente atat individuale, cat si colective.

Octombrie:
o Vaccinarea de toamna pentru paramixoviroza si de completare la tineretul din anul curent contra variolei
o Vitaminizari pentru intrarea in sezonul rece

Noiembrie -Decembrie:
o Pregatirea pentru iernat
o Examene de depistare
o Intocmirea programului de reproductie, selectie si sanitar-veterninar pentru anul urmator
o Efectuarea vaccinarilor optionale pentru salmoneloza acolo unde este cazul (Salmoral)


În perioada năpârlârii, ouatului şi creşterii puilor (perioada de formare a penajului), evitaţi utilizarea antiparazitarelor cu substanţe active, pe bază de derivaţii de benzimidazoli, deoarece uneori pot cauza anormalităţi ale penelor, reducerea ouatului şi a procentului de ecloziune:
-ALBENDAZOL (Valbazen, Vermizol, Vermitan, Pastazol, Rombendazol super).
-FENBENDAZOL (Ascapilla, Panacur, SH-Fenbendazol)
-OXIBENDAZOL (Oxihelmint)
-THIABENDAZOL (Terahelmint, Thibendazol)
-FLUBENDAZOL (Singal, Rombendazol F, Flubenol, Solubenol)
-OXFENDAZOL (Synanthic)
-MEBENDAZOL (Telmin, Vermox, Mebenvet)
-FEBANTEL (Rintal,Avicas)
Derivaţii de benzimidazoli, pot fi folosiţi, cu succes în celelalte perioade ale anului. Avantajul lor spre deosebire de alte antiparazitare (levamisol, ivermectine, praziquantel) este că pot combate atit nematodele (limbrici, capilaria, etc.) cit şi cestodele (teniile, panglica).
LEVAMISOLUL (Stozzon, Dehelman, Belgawormac, Decaris,C.C.Ver ş.a) combate doar nematodele (limbrici, capillaria), iar dacă e administrat simultan cu hrana, poate provoca voma, de accea pe perioada tratamentului ( când levamisolul este administrat în apă sau individual se suspendă administrarea boabelor 12-24 ore înainte de utilizare şi încă 6 ore după utilizare) Levamisolul (în doza antihelmintică redusă la un sfert) are şi efect imunomodular.
Puteţi folosi pe toată perioada anului ca antihelminic, fără reacţii adverse, produsul TOTAL (conţine pirantel pamoat şi praziquantel, care acţionează atât asupra nematodelor cât şi asupra cestodelor).
Produsul ROMBENDAZOL SUPER (conţine albendazol şi avermectină) are avantajul că combate nematodele, cestodele dar şi paraziţii externi. Datorită albendazolului, nu se recomandă în perioada de năpârlire, ouat şi creştere a puilor.

Porumbelul voiajor poate fi definit ca un învingător şi ca un prieten înaripat loial al omului. Apartenenţa lui faţă de noi primează atât de puternic, încât această pasăre ce are, de altfel, nevoie de multă libertate, străbate sute, poate mii de kilometri pentru a se întoarce la locul unde a fost crescut. Aceştia sunt înzestraţi cu o zestre genetică deosebită, lucru ce le conferă puterea de a suporta eforturi foarte mari. Iar atunci când sunt antrenaţi adecvat, forţele lor se dublează. O formă fizică foarte bună le permite porumbeilor voiajori să se întoarcă de la distanţe foarte mari la crescătoria lor cu o viteză între 60 şi 120 km pe oră sau chiar mai mult.



1. Tineti totul simplu. Credeti doar in pasari bune si uitati restul.
In sportul columbofil nu exista secrete care sa faca pasarile sa
zboare mai bine.

2. Nu incercati sa fugiti inainte de a invata sa mergeti. Greseala
multor incepatori este ca vor mult prea multe intr-un timp prea scurt.
3. Uitati totul despre nume si linii. Exista doar doua linii: porumbei
buni si porumbei prosti. Din prima categorie sunt prea putini, din a
doua prea multi.
4. Fiti duri in selectie tot anul. Nu tineti pasari slabe doar pentru
ca bunicul lor a fost campion sau pentru ca au costat mult. Nu ezitati
sa serviti o supa scumpa din cand in cand. Multi fac greseala de a
tine prea multe pasari, dupa ce au rezultate si incep sa aiba vanzare.
Sunt numeroase exemple care au aratat ca transformarea unor
crescatorii de succes in ferme de porumbei a inseamnat inceputul
sfarsitului. Dusarduyn rareori a zburat mai mult de 6 pasari. Ar
trebui sa fie suficient daca pasarile sunt cu adevarat bune.
5. Regularitatea este importanta. Vaduvii nu agreeaza surprizele.
Faceti totul cu precizie de ceas. Multe metode sunt bune, dar este si
una foarte rea: sa le tot schimbi mereu.
6. Daca zbori fond, da-i voie porumbelului sa se maturizeze 2 ani.
Multi porumbei cu sange de fondist adevarat ating potentialul maxim la
acea varsta. Majoritatea nu pot castiga premii decente la viteza sau
ca pui.
7. Nu angaja niciodata o pasare de o zi la o cursa de doua zile.
Pasarile care au zburat curse de doua zile nu vor mai fi bune
niciodata la curse de o zi. Inteleg imediat ca urmeaza o doua zi si nu
mai trag tare.
8. Nu poti ignora medicina ca in trecut. Pe de alta parte, daca o sa
crezi ca veterinarul te poate face campion, te inseli.

9. Daca ai in cotet doar pasari bune, poti practica imperecherea
libera si sa astepti sa apara norocul.
10. Adapostul este extrem de important pentru forma pasarilor. Un
adapost nu este bun daca este frumos, pentru porumbei frumusetea nu
conteaza. Daca ai avut rezultate bune, poti sti pentru restul vietii
ca ai un cotet bun. Daca rezultatele scad, de vina esti doar tu sau
porumbeii. S-a intamplat de multe ori ca unii crescatori de succes
sa-si inlocuiasca vechiul cotet cu unul modern care a dus la
disparitia lor din clasamente.

Sper ca o sa va fie de ajutor. MULT NOROC la concursuri!!!!!!!!!!



Porumbelul (Columba palumbus) este o pasăre din familia Columbidae.
Este pasărea cea mai larg răspândită în Europa.*Corpul porumbelului are formă de fus, aerodinamică. Pe corp are pene, fulgi şi puf produse de piele. Penele au rădăcina înfiptă in piele. Fulgii sunt mai scurţi, au axa mai flexibilă şi acoperă tot corpul.
Capul este mic, rotund, mobil şi are în partea anterioară ciocul format din maxilare alungite, fără dinţi şi acoperite cu materie cornoasă.
Porumbelul este o pasăre bună zburătoare. Zborul este înlesnit de oasele porumbelului, subţiri şi pline cu aer. Ele se numesc oase pneumatice.
Porumbelul se hrăneşte cu seminţe, pe care le apucă cu ciocul şi le înghite.
Porumbelul respiră prin plămâni, care sunt în legătură cu 9 saci aerieni de la care pornesc ramificaţii care ajung la oase.
Porumbeii trăiesc în perechi.
Ei construiesc cuibul in care femelele depun ouă. Acestea sunt clocite de amândoi, pe rând. Din ouă ies puii golaşi, neputincioşi, cu ochii închişi, care nu por zbura. Sunt hrăniţi cu un lichid alb, secretat de guşa porumbiţei, până când se pot hrăni singuri cu grăunţe.
... mai mult despre porumbeii voiajori[1]




[modifică] Originea porumbeilor voiajori
Porumbelul voiajor s-a format in Belgia, in trei mari centre: Verviers-Liege, Antwerpen si Bruxelles. Fondatorii celor trei rase de porumbei calatori in perioada 1850-1920 au fost urmatorii: 1. Linia Verviers-Liege – fondata de catre Alexander Hansenne, Ruhl, Lucien Bastin, Pascal Delrez, Renier Gurnay. 2. Linia de Antwerpen a avut ca principali fondatori pe: Ulens, Charles Wegge, Jules Janssen, Sofle, Benoid Schoeters, Aime Van den Bosch, dar si pe De Bruyn, Van Erdert, M. Gits, Vekeman, Bonami, De Ridder. 3. Linia porumbeilor de Bruxelles i-a avut ca fondatori in principal pe: E. Grooters, M. Delmote, Swiggers, Reyland, iar in secundar si pe Carpentier, Rey, Junon.... mai mult despre Originea porumbeilor voiajori[2]

[modifică] Campul magnetic si porumbeii
Capacitatea de cunoastere a directiilor la porumbeii voiajori este foarte puternica.

Oamenii de stiinta au facut un test.Ei au legat pe picioarele unor porumbeii betisoare magnetice si betisoare din bronz.Porumbeii au fost dusi departe si au fost lasati liberi pe o vreme noroasa.Rezultatul a fost interesant.Toti porumbeii cu betisoare din bronz sau intors acasa,iar cei cu betisoare magnetice si-au pierdut directia.

Din rezultatul testului reiese ca liniile magnetice ale pamantului ajuta porumbeii sa se orienteze.

Dar din cauza betisoarelor magnetice,porumbeii legati cu acestea la picioare si-au pierdut orientarea.

Ei se pot intoarce la locul de plecare chiar daca sunt furtuni, porumbeii nu pierd directia.,,, mai mult despre porumbei si camp nagnetic[3]




[modifică] Al saselea simt al porumbelului voiajor
Simtul orientarii - al pasarilor si al altor animale - ne-a fascinat pentru mult timp. Totul ne face sa credem ca animalele, si porumbelul voiajor in particular, poseda un veritabil al saselea simt. Daca nu, cum am putea explica capacitatea porumbeilor voiajori de a se intoarce la cuib de la distante atat de mari? Cum fac animalele migratoare pentru a nu se pierde? Diverse studii din perioada anilor 1970 au adus raspunsuri la aceste intrebari. Se parea ca porumbeii voiajori poseda efectiv doua sisteme de navigatie: unul pentru vreme frumoasa si celalalt pentru vreme mohorata, cu cer acoperit. Totul a fost mai intai demonstrat pornind de la experientele intreprinse intr-un planetariu, care au aratat ca pasarile sunt capabile sa se foloseasca de pozitia soarelui pentru a se orienta. Ele folosesc chiar luna si stelele in acest scop. In acelasi sens, pasarile se pot orienta in functie de anumite repere vizuale la sol, atunci cand se gasesc in locuri dinainte cunoscute. Dar ce se intampla atunci cand porumbeii se gasesc pe vreme rea deasupra unui teren necunoscut? Ei reusesc sa se orienteze chiar si in asemenea conditii deci rezulta de aici ca trebuie sa aiba si un alt sistem de navigatie. Este intru totul adevarat deoarece s-a constatat ca daca pasarile au ochii acoperiti cu lentile speciale din sticla ele sunt totusi capabile sa se orienteze in directia corecta.... mai mult[4]

[modifică] FORMAREA PORUMBELULUI VOIAJOR
La inceput, in Europa au fost utilizati in transmiterea stirilor diferite rase de porumbei “pescarusi”, zburatori, porumbeii turci numiti si camus si chiar porumbeii gusati de talie mica. In unele orase din Olanda si Belgia, aceste rase au fost incrucisate cu porumbeii bagdeti adusi din Orient, care in tarile asiatice faceau serviciul de curieri inca din secolele VII si VIII, fiind numiti porumbei voiajori persani. Pentru aceste incrucisari au mai fost utilizate si alte rase locale ca: porumbelul de Liège sau Pigeon Liégeois, numit si Smerle, zburatorul de mari inaltimi numit Cumulet, pescarusii francezi sau Cravatés français, porumbelul comun de ferma sau Bizet si gutanii semisalbatici sau Chesturlet. In unele regiuni ale Belgiei, datorita unei selectii consecvente, apar prin 1800 tipuri caracteristice de porumbei voiajori: tipul de Liege cu ciocul scurt, tipurile Vervier, Gentois, Bruxelles si Brabant cu ciocul mijlociu, precum si tipul de Anvers, cu ciocul mai lung. Din punct de vedere al zborului si al simtului de orientare, in decursul unei ameliorari de mai multe decenii, s-au diferentiat subrasele de Anvers si de Liege. Prin incrucisarea succesiva a raselor s-a ajuns la unificarea diferitelor varietati de porumbei voiajori, a fost obtinut un tip unitar si a aparut astfel si s-a raspandit actualul porumbel calator sau voiajor sport. Trebuie sa mentionam insa ca n-a fost realizata o ameliorare absolut unitara, deoarece selectia s-a facut mai ales pe baza aprecierii sistemului de orientare si a aptitudinii de zbor, fapt care explica variabilitatea destul de mare a caracterelor externe morfologice ale porumbeilor voiajori actuali, oglindita si de standardul modern international, adoptat pentru voiajorii de concurs.... mai mult desprte formarea porumbelului voiajor[5]

[modifică] Cum se fac concursurile cu porumbei voiajori?

Porumbel voiajor ...[6]Citind foarte multa literatura columbofila am facut o constatare interesanta: nu am gasit in nici o publicatie romaneasca, o descriere a sportului cu porumbei calatori, toti autorii adresandu-se direct celor implicati deja in acest hobby. In speranta ca nu-i plictisim pe veterani, incercam sa sintetizam in acest articol o descriere a sportului columbofil. Aceasta vine si in urma constatarii ca majoritatea celor ce nu sunt columbofili nu au nici cea mai vaga idee despre ce inseamna concursurile cu porumbei voiajori si care este diferenta dintre porumbeii voiajori si porumbeii comuni din parcuri si piete, gugustiuci, etc.


Porumbelul voiajor(calator, postas) este dotat cu un extraordinar simt de orientare fiind capabil sa se intoarca acasa de la distante de peste 1500km. Cercetatorii spun ca porumbeii voiajori se ghideaza in drumul lor catre casa dupa campul electromagnetic al pamantului sau dupa soare.

Porumbelul voiajor, lansat departe de casa, este intotdeauna manat de instinct sa revina la cuibul sau – omul a speculat acest comportament, si astfel au aparut concursurile cu porumbei voiajori. Cele mai bune rase de porumbei voiajori s-au format si s-au definitivat in Belgia, “tara columbofiliei”, unde exista si in prezent cel mai mare numar de columbofili.

Porumbeii voiajori au o memorie foarte buna, fiind multe cazuri in care spre exemplu, un porumbel cumparat dintr-o tara si tinut inchis ani de zile in alta, la sute de kilometri departare la noul proprietar, a scapat si s-a intors la locul unde s-a nascut.

De aceea, cine doreste sa inceapa sa concureze cu porumbeii, trebuie sa achizitioneze pui sau si mai bine, porumbei maturi cu origini si rezultate bune, din care se se reproduca loturi de pui. Puii care au invatat sa zboare in jurul unei crescatorii, se vor intoarce acolo toata viata. Sigur ca sunt si exceptii, totul tine de inteligenta pasarii, si de dragostea sa de casa. Foarte multi porumbei voiajori prefera sa rabde de foame decat sa intre in crescatorii straine. Acestia sunt cei mai buni. Se mai intampla si accidente sau porumbeii pur si simplu nu au origine buna de mari cursieri, si atunci vor intra in crescatoriile straine. Unii raman definitiv, se “pripasesc”, iar altii isi recapata fortele dupa care continua drumul spre casa. Un fenomen detestat de toti columbofilii cinstiti este braconajul – prin braconaj columbofil se intelege tinerea in captivitate a unui porumbel ce nu iti apartine. Se spera ca in curand sa apara legi care sa stopeze acest fenomen. Exista si o lozinca celebra: “Lasati porumbeii sa zboare!”.


Voiajorii pot fi deosebiti de ceilalti porumbei comuni, prin marimea corporala si alura “de atlet”, si prin faptul ca au pe picior un inel cu un numar de identificare. Acel numar este similar codului nostru personal(CNP-ul). Astfel, nu exista nicaieri in lume 2 (doi) porumbei cu acelasi numar. Codul de identificare al tarii noastre este RO. Fiecare tara din lume are alt indicativ. Puteti intalni si porumbei care pe langa inelul despre care va vorbeam sa mai prezinte si un inel de proprietate sau cu alte insemne.


Inele porumbei voiajoriNoi columbofilii putem fi numiti: parinti, antrenori, manageri, doctori, si ingrijitori de porumbei. In prezent in Romania exista asociatii nationale care organizeaza concursuri cu voiajori. Aceste asociatii acopera din punct de vedere organizatoric toata tara existand cluburi atat in orasele resedinta de judet cat si in multe comune.

Pentru a putea participa la concursuri crescatorul trebuie sa detina o crescatorie amenajata special pentru porumbei, porumbei cu inele omologate, in perfecta stare de sanatate cu certificat sanitar-veterinar semnat de catre medicul veterinar si sa dispuna de un dispozitiv de cronometrare si constatare a sosirii porumbeilor.


Fiecare columbofil are in ingrijire o echipa de porumbei voiajori cu care va concura. Columbofilul se prezinta la clubul local cu porumbeii. De regula intalnirile au loc in fiecare weekend, depinzand de categoriile de concurs la care columbofilul doreste sa participe. Voiajorii care vor participa la respectiva etapa de concurs sunt inregistrati pe fisele de concurs. Ei sunt identificabili dupa inelul pe care obligatoriu il poarta toata viata lor si care este unic dupa cum am spus. Peste inel se introduce un manson de plastic (clema). In cazul in care crescatorul dispune de constatator electronic, nu se pune clema, ci pe piciorul celalalt al porumbelului se introduce un CIP electronic sigilat. Pe mansonul de plastic sunt trecute numere de inregistrare, de asemenea CIP-ul electronic este unic. Dupa aceaste proceduri porumbeii sunt urcati in masina speciala de transport care ii duce in localitatea de unde vor fi eliberati.La finalul sezonului competitional se realizeaza pe baza rezultatelor obtinute de porumbei doua clasamente: clasamentul porumbeilor si cel al crescatorilor.


Toamna, dupa incetarea concursurilor cu porumbeii maturi, incep concursurile de tineret, unde concureaza numai tinerii porumbei nascuti in primavara anului curent. Aceste concursuri sunt organizate pe distante mai mici si au si un rol educativ pentru viata de sportiv de mai tarziu....